Salarizarea personalului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a generat în ultimii ani numeroase litigii, în special din cauza aplicării neunitare a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Una dintre cele mai frecvente situații privește majorarea de 12,5% prevăzută de art. 23 din Anexa nr. VI la Legea nr. 153/2017, care, în practică, a fost acordată doar unei părți din personalul încadrat în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul de ordine publică.

O analiză atentă a legislației arată însă că interpretarea restrictivă aplicată în practică este nelegală, iar personalul din mai multe structuri centrale ale Ministerului Afacerilor Interne poate solicita recalcularea drepturilor salariale și plata diferențelor.

Ce prevede art. 23 din Anexa VI a Legii nr. 153/2017

Art. 23 din Anexa nr. VI la Legea nr. 153/2017 prevede acordarea unei majorări salariale de 12,5% pentru personalul încadrat în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.

Scopul acestei majorări este recunoașterea:

• complexității activității desfășurate la nivel central,

• nivelului ridicat de responsabilitate,

• rolului strategic al structurilor centrale în coordonarea activității operative.

Textul legal nu limitează aplicarea majorării doar la aparatul central al ministerelor, ci se referă în mod general la structurile centrale ale instituțiilor din sistem.

Această formulare are o semnificație juridică importantă.

Cui ar trebui să se aplice în realitate această majorare

În practică, majorarea a fost acordată în mod predominant personalului din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, fiind exclus personalul din alte structuri centrale.

Această interpretare este însă contrară legislației.

Instituțiile din sistemul de ordine publică au propriile structuri centrale, distincte de aparatul central al ministerului.

Exemple relevante sunt:

• Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR)

• Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF)

• Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR)

• Inspectoratul General de Aviație al M.A.I. (IGAv)

• Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)

• Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI)

• alte structuri centrale ale instituțiilor din subordinea MAI.

Aceste instituții reprezintă nivelul central de conducere și coordonare al structurilor operative, având atribuții strategice la nivel național.

Statutul juridic al structurilor centrale ale Poliției Române

Potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției Române este unitatea centrală a poliției.

Acest lucru rezultă direct din arhitectura instituțională stabilită de lege.

În mod similar, alte instituții din subordinea MAI sunt organizate în jurul unor inspectorate generale, care reprezintă nivelul central de coordonare al activității.

Prin urmare, aceste structuri se încadrează în mod evident în noțiunea de „structuri centrale ale instituțiilor din sistemul de ordine publică”.

Interpretarea juridică a art. 23 din Anexa VI

Interpretarea corectă a art. 23 rezultă din aplicarea regulilor clasice de interpretare a legii.

1. Interpretarea gramaticală

Textul legal nu limitează beneficiul doar la aparatul central al ministerului, ci face referire la structurile centrale ale instituțiilor din sistem.

Prin urmare, orice structură care reprezintă nivelul central de conducere al unei instituții din sistemul de ordine publică trebuie inclusă.

2. Interpretarea sistematică

Analizând legislația care reglementează organizarea instituțiilor din sistemul MAI, rezultă că:

• inspectoratele generale reprezintă nivelul central de coordonare;

• acestea exercită atribuții strategice la nivel național;

• activitatea lor este distinctă de cea a structurilor teritoriale.

Prin urmare, aceste instituții sunt structuri centrale în sensul legii salarizării.

3. Interpretarea teleologică

Scopul majorării de 12,5% este recompensarea:

• responsabilităților sporite,

• complexității activității,

• rolului strategic al structurilor centrale.

Aceste caracteristici sunt prezente nu doar în aparatul central al ministerului, ci și în inspectoratele generale și în alte structuri centrale ale instituțiilor din sistem.

De ce aplicarea actuală a legii este nelegală

Aplicarea restrictivă a majorării doar pentru o parte din personalul încadrat în structuri centrale conduce la o diferență de tratament între persoane aflate în situații comparabile.

În practică, personalul care desfășoară activități similare la nivel central poate primi un tratament salarial diferit, fără o justificare obiectivă.

Această situație contravine principiilor fundamentale ale dreptului muncii și ale salarizării în sectorul public, inclusiv principiului egalității de tratament.

Ce drepturi pot fi obținute în instanță

Persoanele îndreptățite pot solicita în instanță:

• recalcularea salariului prin includerea majorării de 12,5%;

• plata diferențelor salariale rezultate;

• actualizarea sumelor cu indicele de inflație;

• dobânda legală aferentă sumelor datorate.

În funcție de situația concretă, diferențele salariale pot acoperi o perioadă de mai mulți ani.

Cine poate solicita recalcularea salariului

Pe baza interpretării corecte a art. 23 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017, recalcularea poate fi solicitată de personalul încadrat în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul MAI, inclusiv:

• Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR)

• Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF)

• Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR)

• Inspectoratul General de Aviație al M.A.I. (IGAv)

• Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)

• Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI)

• alte structuri centrale ale instituțiilor din subordinea MAI.

Eligibilitatea concretă depinde însă de funcția ocupată și de modul în care a fost stabilit salariul.

Cum se poate obține recalcularea

În general, procedura presupune:

1. analiza situației concrete;

2. stabilirea eligibilității pentru recalculare;

3. formularea unei proceduri prealabile către instituția angajatoare;

4. formularea unei acțiuni în instanță pentru solicitarea recalculării și a diferențelor salariale.

Pentru aceste litigii este esențială o analiză juridică detaliată a situației concrete a fiecărui reclamant.

Experiența cabinetului în litigii privind salarizarea personalului MAI

Cabinetul nostru, Ionescu Legal, are o experiență semnificativă în litigii privind drepturile salariale ale personalului din sistemul de ordine publică.

De-a lungul anilor au fost gestionate numeroase acțiuni privind salarizarea personalului MAI, inclusiv litigii complexe privind interpretarea și aplicarea legislației salariale.

Această experiență permite identificarea rapidă a situațiilor în care personalul este îndreptățit la recalcularea drepturilor salariale.

Verificarea eligibilității pentru recalculare

Dacă sunteți încadrat într-una dintre structurile centrale ale instituțiilor din sistemul MAI, este posibil să aveți dreptul la recalcularea salariului prin aplicarea majorării de 12,5% prevăzute de art. 23 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017.